„Sincer, sunt un pic uimită. Am văzut comunicatul domnului președinte, eu sunt uimită de acel comunicat, dar nu vreau să fim în postura de a crede ceea ce a scris domnul președinte în comunicat sau ceea ce spun eu. Cred că cel mai bine ar fi ca domnul președinte să arate stenogramele întâlnirii și atunci ne-am edifica toți. Eu nu pot să îmi permit să spun despre cineva că minte, dar lucrurile nu au stat așa cum este în comunicat”, a spus Viorica Dăncilă.
Anterior, Olguța Vasilescu a avut și ea un răspuns dur pentru Iohannis, pe care l-a trimis la BNR pentru o discuție aprofundată referitoare la explozia inflației.
„Referitor la creșterea inflației, sperăm că președintele nu consideră că aceasta s-ar produce din cauza majorărilor salariilor și pensiilor și nu sugerează soluții precum cele adoptate în anul 2009 de Guvernul Boc și îi recomandăm o discuție aplicată și corectă cu oficialii Băncii Naționale a României, pentru a descoperi multitudinea și complexitatea cauzelor interne și externe care stau la baza evoluției inflației”, se arată în comunicatul postat pe site-ul Ministerului Muncii.
Olguța Vasilescu susține că Legea salarizării este una predictibilă chiar prin existența grilelor care fac parte din Legea 153/2017, la fel ca și ritmul anual de creștere. Ministrul Muncii subliniază că aceasta se aplică etapizat, până în 2022, an în care vor fi eliminate inegalitățile din sistem.
„Cheltuielile cu salarizarea au crescut cu 12 miliarde de lei în anul 2017, față de 2016 și au însemnat majorări cuprinse între 10% și 50%, doar în anul 2017, pentru diferite categorii de bugetari. (…) Reamintim, totuși, faptul că transferul contribuțiilor nu are nicio legătură cu Legea salarizării, ci este prevăzut de Codul Fiscal”, se mai arată în sursa citată.
Vasilescu a ținut să-l „liniștească” pe Iohannis și în privința ordonanțelor de urgență prin care au fost modificare Legile 152 și 153 din 2007, asigurându-l că amendamentele adoptate de Parlament nu au afectat echilibrul Legii salarizării, „ba chiar au condus la scăderea procentului celor care au suferit ajustări ale veniturilor nete de la 3% la 1%, printre aceștia numărându-se și majoritatea angajaților Administrației Prezidențiale. Aceste creșteri salariale au acoperit, astfel, întoarcerea sarcinii fiscale, dar au fost făcute și astfel încât Guvernul să se încadreze în limita de deficit de 3%”.
Președintele Klaus Iohannis a desființat politicile salariale ale Guvernului, susținând, potrivit unui comunicat al Administrației Prezeidențiale, „situația salarială este în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile și criteriile de stabilitate asumate inițial, precum și promisiunile electorale ale coaliției PSD-ALDE”.
Șeful statului și-a prezentat nemulțumirile într-o întâlnire pe care a avut-o, marți, la Cotroceni, cu premierul Viorica Dăncilă și cu ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Primierul i-a prezentat președintelui situația salarială, oferind asigurări de stabilitate în privința resurselor financiare necesare aplicării Legii salarizării și a majorărilor salariale asumate până în prezent. La rândul său, ministrul Muncii a detaliat principiile care au stat la baza actualului cadru de salarizare, făcând referire la grila salarială care își va produce pe deplin efectele din 2022. Totodată, a fost exprimată poziția Guvernului de a menține cadrul salarial instituit prin Legea 153/2017.
„Președintele României a atras atenția că situația salarială este în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile și criteriile de stabilitate asumate inițial, precum și promisiunile electorale ale coaliției PSD-ALDE. Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că trebuie evitat acest carusel al modificărilor salariale și al impredictibilității, altfel Legea 153 va deveni curând o altă formă fără fond, dată fiind amendarea continuă a acesteia prin ordonanțe care nu doar rezolvă, dar și creează noi probleme”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Potrivit sursei citate, șeful statului a arătat că „nu se mai poate vorbi de predictibilitate în mecanismul de stabilire a drepturilor salariale, atât timp cât apar diverse noi amendamente pentru diferite categorii de personal, care introduc discriminări salariale și încurajează solicitări similare și din partea altor categorii de personal, cu prețul unor riscuri privind încadrarea în țintele bugetare asumate de către Guvern”.
Președintele, se arată în comunicat, a subliniat că pe fondul unor politici fiscal-bugetare „imprudente și necorelate cu dinamica economică de ansamblu, există riscul ca puterea de cumpărare a românilor să scadă în continuare”.
„Transferul contribuțiilor sociale în sarcina fiscală a angajatului și reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10% a condus, până în prezent, la o creștere modică a salariilor nete, de aproximativ 5%, în medie, la nivelul sistemului bugetar. Însă și această mică majorare a salariilor nete este anulată de intensificarea inflației, care a ajuns la 4,7% în februarie 2018″, se mai arată în comunicat.